FMI logo

 

 

 

FACULTY OF MATHEMATICS AND COMPUTER SCIENCE

Interviu cu absolventul FMI - Mihail POPA, profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematică

Submitted by Decan on Fri, 02/04/2021 - 15:42

 

Mihail Popa

Cu ocazia aniversării a 75-a a Universității de Stat din Moldova, absolventul Facultății de Matematică și Informatică - Mihail POPA, profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, cercetător ştiinţific principal în cadrul Laboratorului de Ecuații Diferențiale, Institutul de Matematică şi Informatică "Vladimir Andrunachievici" http://www.math.md/people/popa-mihail/, a oferit un interviu despre istoria vieții Domniei sale.

 

1.     Tradițional, discipolii USM sunt cei care asigură piața muncii cu profesioniști, specialiști cu o înaltă pregătire academică. Care au fost oportunitățile Dvs. de angajare și cum v-ați acomodat necesităților practice ale profesiunii?

 

      După absolvirea Universității de Stat din Chișinău (azi USM) în 1971 am fost repartizat la Școala Medie din satul Zâmbreni, Raionul Anenii Noi (azi Raionul Ialoveni). Activitatea mea de profesor la școala din Zâmbreni nu mi-a oferit careva surprize sau mari dificultăți. Aici, însă am înțeles că în viața de mai departe aspiram cu totul la altceva: ceea ce semănase în sufletele noastre facultatea prin profesorii ei – imaginea miraculoasă a științei, tainele căreea să le cucerim prin studii suplimentare și muncă de zi cu zi.

 

2.     Performanța și excelența academică sunt apreciate și la mare căutare. Absolvirea USM-ului v-a marcat viața profesională?

 

      La Universitatea de Stat din Chișinău am scris lucrarea de diplomă sub conducerea ilustrului savant academicianul Constantin Sibirschi, care mi-a lăsat o urmă de neuitat asupra intențiilor mele de mai departe în viață prin invitația de a participa la Seminarul Științific „Teoria Calitativă a Ecuațiilor Diferențiale”, pe care l-a fondat împreună cu profesorul Boris Șcerbacov în 1960. Când m-am despărțit de Universitate în 1971 Șeful Catedrei de Ecuații Diferențiale, profesorul Boris Șcerbacov, mi-a zis „Dacă dorești sa-ți continui studiile sub conducerea academicianului Constantin Sibirschi, străduiește-te să frecventezi seminarul condus de el la universitate,” Pe parcursul anului de învățământ acest seminar cu tematica ecuațiilor diferențiale era convocat odată la două săptămâni, joia, la ora 16. Timp de trei ani am frecventat acest seminar fiind învățător la școala din satul Zâmbreni, ce se afla la 15 km distanță de la Chișinău. În toamna anului 1974 am fost înmatriculat la aspirantura (azi doctorantura) Institutului de Matematică cu Centru de Calcul (actuala denumire Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici”), unde activez de la 7 ianuarie 1975 până în prezent. Aici, la Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici” am activat mai mult de 45 de ani, dintre care 19 ani - Secretar Științific, 7 ani - Vice director și 4 ani – Director al acestei instituții. De la 1 Aprilie 2010 până în prezent sunt Cercetător Științific principal. La această Instituție am susținut tezele de doctor și doctor habilitat, am devenit profesor universitar.

   

3.     Tinerețea și studenția sunt perioade absolut extraordinare, dinamice în viața unui om. Ce amintiri aveți Dumneavoastră din anii de studenție din cadrul Universității de Stat din Moldova?

 

      Amintiri sunt multe, dar aș vrea să evidențiez doar una din ele, ce mi-a lăsat o impresie de neuitat. Această amintire este legată de marele nostru matematician și savant, profesorul Valentin Belousov, care ne-a ținut cursul de algebră superioară la anul întâi. În primul rând m-a frapat limbajul său matematic foarte lapidar. Dacă ai fi omis măcar un cuvânt din afirmațiile matematice, făcute de el la lecție, descopereai că acestea își pierdeau sensul.

În arealul cercetării din cadrul fostei URSS el este fondatorul Școlii științifice de teoria quasigrupurilor și a buclelor. Dezvoltând în mod substanțial această direcție științifică, el s-a afirmat ca un algebraist de notorietate.

      De personalitatea lui este legată o întâmplare, care-mi stăruie și acum în memorie. În semestrul II al anului întâi, mai exact, prin luna aprilie  a anului 1967, în sala nr. 405 a Universității de Stat, la o prelegere de algebră a profesorului Belousov, audiată de peste 100 de studenți, s-a deschis inopinat ușa și a intrat un grup de vizitatori. Pe unii i-am recunoscut – erau profesori de la facultatea noastră, iar pe alții îi vedeam pentru prima dată. Printre ei se afla și un domn cu o prestanță aparte, la vederea căruia fața profesorului Belousov s-a luminat într-un zâmbet larg. S-au grăbit unul în întâmpinarea celuilalt, ca să confirme printr-o îmbrățișare bucuria lor sinceră de a se întâlni. Bineînțeles, această scenă decupată parcă dintr-un film, i-a surprins pe toți studenții din sală. Profesorul Belousov s-a grăbit să ne informeze că îl avem în fața noastră pe celebrul matematician român Grigore Moisil. Sincer vorbind, pe atunci noi nu știam nimic despre acest mare savant. După un schimb de salutări cu oaspetele de peste Prut, profesorul Belousov a subliniat că nu-și poate permite să expună materialul în prezența unui matematician de un asemenea calibru și că-i oferă tabla pentru a continua lecția. Grigore Moisil l-a întrebat calm unde s-a oprit și a început să demonstreze imperturbabil teorema, de parcă venise special în atare scop.

       Ceea ce a urmat a rămas o filă de neuitat în istoria facultății – un eveniment extraordinar și o revelație pentru noi, studenții de la matematică, dar și pentru profesorii care au asistat cu dezmințit interes la lecția deschisă, ținută  de faimosul Grigore Moisil. Emoțiile acelei întâlniri străbăteau întreaga sală: ascultam cu atenție fiece cuvânt al savantului, vraja algebrei superioare emanată de formulările lui ne fascina, iar cunoștințele pe care ni le-a demonstrat ne-au lăsat fără grai. Dar ne-am și relaxat, totodată, căci au urmat glumele matematice, ce se potriveau de minune cu tema abordată. Una din ele viza demonstrarea afirmațiilor prin analogie, subiect inserat în expunerea materialului. Grigore Moisil ne-a avertizat că aici se cere maximă atenție, pentru că putem ușor da în bară cu aceste afirmații. Și ca să fie explicit, ne-a adus următorul exemplu. „Vă pot demonstra, a zis savantul, că crocodilul de la cap până la coadă are cinci metri, iar de la coadă până la cap – patru metri, Prin analogia: de luni până vineri sunt cinci zile, iar de vineri până luni – patru zile”. Toți cei prezenți au râs copios. Au mai fost și alte glume, și toate la locul lor.

 

4.     Studiile și formarea profesională se datorează iscusintei și măiestriei profesorilor. Care dintre aceștia și prin ce v-au marcat pe parcursul anilor de studenție?

 

      Practic, atunci toți profesorii, care ne-au învățat erau pedagogi de la Dumnezeu nu numai prin iscusința și măiestria de a preda cursul ținut, dar și prin cunoștințele lor profunde a materiei predate. Printre ei se evidențiau profesorii Mihail Barcari, Valentin Belousov, Alexandru Stahi, Boris Șcerbacov și mulți alții. Academicianul Constantin Sibirschi nu mi-a predat nimic, dar am avut onoarea să scriu sub conducerea lui lucrarea de diplomă (azi cred că o întrunește pe cea de licență și masterat). Mai târziu studiind biografia lui Niels Henrik Abel (1802-1829), unul din marii matematicieni ai secolului XIX, m-am  convins, lucrând sub conducerea academicianului Constantin Sibirschi,  de sentințele acestui mare savant norvegian „Dacă vrei să însușești ceva, trebuie să înveți de la meseriași, și nu de la calfe”.

 

 

5.     Pasiunea pentru domeniul profesat adaugă valoare pregătirii profesionale. De unde vine pasiunea Dumneavoastră pentru matematică ?

 

     În anul 1966 am terminat școala din or. Călărași, fiind calificat printre cei mai buni elevi. Printre obiectele mele preferate au fost literatura, istoria, matematica și, într-o anumită măsură, fizica: citeam mult și îmi plăcea să rezolv probleme de tot felul. Brusc am înțeles că, deși absolvisem școala, nu știam ce drum să-mi aleg în viață. În vizorul meu alternau jurnalismul și facultatea de drept, nicidecum matematica. Până la urmă grație sfatului unui unchi de-al meu, care absolvise facultatea la matematică a Universității de Stat din Chișinău (azi USM) mi-a recomandat să merg la Universitatea menționată la matematică. Această decizie a fost luată de Dumnealui după ce mi-a dat o lucrare de control la matematică din tot cursul școlii medii, pe care am îndeplinit-o fără nici o carte sau alte surse de inspirație. Știind pasiunea mea față de literatură, mi-a relatat că făcând matematică întotdeauna voi putea face și literatură dacă voi dori. Dar după ce am intrat la Universitate la matematică am fost captivat completamente de această regină a înțelepciunii umane, lăsând mai puțin timp celorlalte pasiuni complimentare.

 

6.     Vă mai aduceți aminte de ce ați ales USM și cât de ușor a fost să fiți admis la studii?

 

      Cum am ales USM am relatat în p.5. Însă examenele de admitere la USM au fost foarte serioase. Se spunea că până în 1966, când am absolvit școala medie așa concurs la matematică nu a mai fost niciodată. Aceasta se lămurea prin aceea că în acest an au fost două promoții: clasa a 10-a și a 11-a. Acesta a fost ultimul an când Școlile medii din țară aveau clasa a 11. Pe urmă s-a revenit la 10 clase.

 

7.     Ați devenit o personalitate notorie a țării noastre. Cum ați reușit să îmbinați studiile și să vă bucurați de tinerețe?

 

       Îmbinând lucrul administrativ (30 de ani am fost în administrația IMI „Vladimir Andrunachievici”) cu lucrul științific am reușit împreună cu cei 10 elevi ai mei, doctori în știință, să obținem unele rezultate în domeniul ecuațiilor diferențiale, teoriei invarianților, funcțiilor generatoare și seriilor Hilbert, algebrelor Lie, teoriei orbitelor și stabilității mișcării neperturbate după Lyapunov, ce au primit o bună apreciere a comunității științifice. Printre aceste rezultate poate fi menționată rezolvarea algebrică a Problemei Centrului și a Focarului, formulată cu peste 130 de ani în urmă de Marele matematician francez Henri Poincare.

 

8.     Studenții/absolvenții sunt barometrul performanțelor USM. Ce impresii aveţi despre Alma Mater în prezent?

 

       USM este unul din pilonii principali în pregătirea cadrelor didactice și științifice din Republica Moldova. Însă ultimii aproape 30 de ani de incertitudine din țara noastră au făcut că tot învățământul superior din Republica Moldova să piardă în calitate. Cei mai buni elevi ai liceelor și absolvenți ai universităților preferă să părăsească țara pentru ași soluționa problemele vitale undeva peste hotare.

 

 9.     În timpul de față, sistemul educațional din țară urmează un anume model care este concentrat doar pe dezvoltarea de competențe. La ce să apeleze tinerii pentru a găsi un echilibru între presiunea de a deveni un specialist necesar pe piața muncii și pasiunea pentru un anume domeniu, chiar dacă e mai puțin căutat, solicitat?

 

      Iar acum vreau să mă refer la cea mai importantă concluzie, la care am ajuns în activitatea mea de muncă. Eu am crezut tot timpul în numere și formule, în ecuații și logică, în bunul simț.  Dar trăind o bună parte din viață, cât n-ar fi de straniu, așa și n-am înțeles ce-i aceea logică și ce este bunul simț într-o societate cu multe cunoscute și necunoscute, aflată în tranziție de aproape trei decenii. Am parcurs o cale lungă în cercetarea ecuațiilor diferențiale, teoriei invarianților, algebrelor Lie și algebrelor graduate, funcțiilor generatoare și seriilor Hilbert, teoriei orbitelor. Am fost copleșit de iluzii, apoi de la acestea am revenit la realitate. Astfel, am făcut descoperirea vieții mele: toate cele scrise mai sus de mine țin de taina și misterul matematicii, de dragostea față de acest domeniu extraordinar. Această pasiune mi-a dat puteri chiar atunci când ele m-au părăsit. Acum sunt nevoit să respect dieta gândirii. De aceea mă adresez către toți, în special către tineri: totul ce faceți, s-o faceți din dragoste. Numai acest sentiment poate să ne salveze destinul și personalitatea, cariera profesională și încrederea în ziua de mâine.

 

10. Din perspectiva experienței valoroase a activității Dvs. ce sfaturi le puteți da studenților actuali, viitorilor studenți, pentru a-și construi reușit istoria vieții lor?

 

Ce le-aș spune astăzi acelor, care doresc sa ia drumul matematicii? - Drumul vieții în matematică nu este o scară îndreptată numai în sus. Nu  este o scară deloc simplă. Este o scară în formă de spirală, fără balustrade, deoarece matematica este veșnică și nemărginită. Trebuie să te strădui ca orice pas pe această scară să fie făcut doar în sus. Mai bine să bați pasul pe loc, decât, Doamne ferește, să cobori cu o treaptă în jos. Aceasta poate face sa-ți pierzi echilibrul și să zbori într-o prăpastie, din care nu vei putea ieși  niciodată. În orice situație matematica trebuie sa-ți fie o alinare a sufletului.

 

11. USM împlinește anul acesta 75 de ani de la fondare. Ce mesaj de felicitare vreți să transmiteți Almei Mater – Universitatea de Stat din Moldova?

Universității de Stat din Moldova îi doresc prosperare, profesori și studenți talentați. Să poată să țină piept la toate încercările vieții. Să se mândrească cu trecutul, care a pus-o în rând cu cele mai bune universități din alte republici ai fostei uniuni. Să fie un exemplu pentru toate instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova. Să fie un centru științific și didactic recunoscut în lume.